.

Dictionar culinar

Aigo Boulido - Supa provensala din usturoi fiert in apa cu sare si ierburi aromate: dafin, cimbru, salvie. Se adauga cate un ou de persoana in supa care clocoteste usor. Supa se toarna in castroane peste felii de paine neagra stropite cu ulei de masline, peste care s-au scos din timp ouale fierte.
Aluat – Compozitie cu sau fara drojdie, care rezulta din amestecarea si/sau faramintarea fainii cu diferite ingrediente: oua, grasime, lapte. Se poate prepara copt, prajit sau fiert.
Andive - Specii de cicoare cultivate la intuneric, in pivnite.
Antricot - Bucata de carne taiata intre doua coaste. In practica de bucatarie se intelge bucata de carne cu coaste cu tot.
Ansoa (fl’. anchois) = a) Peste mic in Mediterana si Oceanul Atlantic. b) Pasta preparata din acest peste.
Aperitiv – a) Gustari picante, calde sau reci, servite cu scopul de a stimula pofta de mincare. b) Bautura alcoolica consumata inainte de masa cu acelas scop.
APETISÁNT, -Ã, apetisanþi, -te, adj. Care trezeste, stimuleazã pofta de mâncare; p.ext. care atrage, îmbie, ispiteºte. – Din fr. appétisant.
Aspic - Zeama de carne si oase, foarte concentrata, coagulata la rece. Se poate prepara si cu gelatina.
Baie marina (fl’. Bain-Marie) – a) Lichid cald in care se pune un recipient continand ceea ce vrem sa. incalzim. b) Vas cu apa clocotita in care se pune un recipient continind mancare care nu se poate fierbe sau inciilzi direct pe foc.
Bechamel - Sos alb preparat din lapte, faina, unt si nucsoara.
Biftec (eng!. Beefsteak; beef = carne de vaca, steak-=bucata). Felie de carne de vaca fripta la gratar sau tigaie.
Bors – a) Zeama acra preaparata din tarate fermentate. b) Fel de mancare acrit cu bors.
Budinca (eng!. pudding) – Fel de mincare preparat din legume, carne, branza etc., cu oua, copt la cuptor.
Capere – Muguri de caper folositi drept condiment.
Carote (fr. carotte = morcov ) – Varietate de morcov.
Calire – Prajirea lenta, usoara, a unui aliment, in grasime.
Chisca – (regionalism). Un fel de caltabos facut din stomacul sau din intestinele porcului, umplute cu carne tocata si cu pasat.
Ciulama - Mincare de carne, preparata cu sos aIb, gros de faina. Se poate prepara si din ciuperci, peste etc.
Civet (fr. cive = arpagic) – Tocana de vinat cu arpagic.
Clatite – Clatita = foaie dintr-un anumit aluat, prajita in tigaie si umpluta cu dulceata, ciuperci, brinza, urda, carne, sunca etc.
Coltunsi - Preparat culinar din aluat, taiat in patrate mici care se umplu cu diferite umpluturi si apoi se fierb in apa.
Consomme (fr. consomme) – Bulion de carne si zarzavat dublu concentrat si limpezit.
Cotlet (fr. cotelette). Coasta de porc, vitel, berbec impreuna cu bucata corespunzatoare de carne.
Degresare - Indepartarea grasimii dintr-un preparat culinar.
Escalop (fr. escalope) – a) Felii subtiri de carne, in special de vitel. b) Preparat culinar facut din bucati subtiri de muschi de vitel sau din peste.
Crochete (fr. croquettes) – Preparat culinar sub forma de bastonase (sau turtite), prajite in grasime sau coapte, facute din aluat, carne, legume peste etc. tocate, date prin pesmet sau faina.
Crutoane (fr. crouton = colt de piine) – Mici bucati de paine (cubulete prajite in grasime sau uscate la cuptor).
Fezandare (fr. faisander = a fezanda) – Proces de fragezire a carnii de vinat prin mentinere la rece sau expunere la vint.
Fideluta – Taierea legumelor si zarzavaturilor subtire ca fideaua (se mai cheama si julien).
File (fr. filet) – Banda de carne prelevata de-a lungul sirei spinarii.
Fleici (germ. Flecken) – Bucata de carne de pe pintecele bovinelor, care se consumia de obicei la gratar.
Foietaj (fr. feuilletage) – Aluat cu unt format din mai multe straturi de foi subtiri.
Fricando (fr. fricandeau) – a) Felie de carne impanata b) Friptura de vitel impanata.
Friganele - Felii de franzela, muiate in lapte si ou batut, rumenite in grasime incinsa.
Galantina (fr. galantine) – Mincare din bucati de carne si umplutura, cu aspic.
Ganache - Ganache este o crema de ciocolata densa, usor de pregatit si deosebit de delicioasa. Ganache-ul poate fi folosit la torturi, la prajituri sau poate fi consumat simplu. Desi pare un preparat sofisticat, oricine poate prepara un ganache, daca are ciocolata amaruie buna la indemana.
Ghiveci – Mincare din multe zarzavaturi si legume, cu sau fara carne.
A glasa (fr. glacer) – A acoperi un preparat cu o glazura sau cu aspic.
Gustare - Mincare rece, in cantitate mica, luata inainte de o masa principala sau intre mese.
Graten (fr. gratin) – a) Preparat culinar acoperit cu pesmet si copt in cuptor. b) Vas de bucatarie, din faianta, rezistent la foc, in care se gratineaza preparatele.
A gratina (fr. gratiner) – A acoperi unele mincaruri cu pesmet si a le rumeni la cuptor.
Gulas – Tocana de carne cu cartofi sau galuste de faina.
Hasmatuchi – Planta culinara, aromata..
Iahnie - Mincare scazuta din legume, mai ales din fasole boabe, din peste sau carne.
Impanare - Introducerea de bucatele de slanina, usturoi, etc. in crestaturi facute in carne.
Inabusire - Fierbere in aburi, in vas acoperit.
Jambon (fr. jambon) – Pulpa (fata sau spate) de porc, sarata sau afumata..
Jigou (fr. jigot) – Pulpa de oaie, de miel, de berbec sau de caprioara, sub forma pregatita pentru fript sau friptura preparata.
Jumari - a) Resturi comestibile dupa topirea slaninii, osanzei sau a seului. b) Mincare facuta din oua batute si prajite in grasime.
Ketchup (cuvint malaiez) – Sos picant pe baza de suc de rosii si mirodenii.
Langos (maghiar = langos) – Bucati de aluat de piine, aplatizate, prajite in grasime incinsa.
Laste – Paste fainoase sub forma de taitei lati sau sub forma de romburi, cu latura de circa 2 cm, din foaie de taitei.
Legume - Nume generic dat unor vegetale (fasole, ceapa, linite, cartofi etc.).
Ludaie (regionalism) – a) Specie de dovlecel.b) Preparat culinar din dovlecei maturi.
Macerare (fr. macerer = a macera) – Tinerea indelungata a unui aliment intr-un solvent pentru a dizolva partile solubile.
Maioneza (fr. mayonnaise) – Sos gros preparat din galbenus de ou frecat eu ulei si zeama sau sare de lamaie.
Marinare (fr. mariner = a marina) – a) Procedeu folosit pentru fragezirea vinatului sau a carnii tari, pentru a-i imprumuta o savoare speciala si a inlatura unele gusturi neplacute. b)Procedeu de conservare.
c) Fel de mancare.
Marinata - Zeama condimentata in care se face marinarea.
Maghiran – Planta aromatica
Medalion (fl’. medaillon) – Preparat culinar, din carne tocata sau alte tocaturi, de forma rotunda sau ovala.
Mujdei – Usturoi pisat, cu adaos de apa sau otet si sare.
Musaca – Mincare preparata din carne tocata si felii de patlagele, vinete,cartofi sau dovlecei aszate in straturi alternaive si coapta la cuptor.
Muscavado - Muscovado este un zahar de culoare brun inchisa care nu este introdusa in centrifuga si are cristale mult mai mici decat Turbinado. Extractul din trestia de zahar este incalzit pentru a se ingrosa si apoi evaporat la lumina soarelui dupa care este zdrobit. In acest fel, se pastreaza toate mineralele naturale.
Nucsoara. Fruct aromat folosit drept condiment.
Omleta – Oua batute, prajite in grasime sub forma de foaie, uneori cu
umplutura de sunca, branza, spanac etc.
Ostropel - Preparat din carne (pasare, miel, vital) cu sos de otet, faina si usturoi.
Pane (fl’. pane) – Forma de preparare a unui aliment care consta din prajire in grasime dupa ce a fost trecut prin faina, ou, pesmet, sau prin aluat de clatite.
Papanas - Preparat facut din brinza de vaca, oua si faina sau gris, fiert in apa sau prajit in grasime.
.
Papricas - Un fel de tocana cu boia de ardei rosu si adesea cu galuste de faina. ‘
Parmezan - Specialitate italieneasca de csacaval (uscat); prin extensiune, caseaval ras.
Pateu (fl’. paw). a). Preparat culinar din foietaj cu unt si umplut cu brinza, carne, ciuperci etc.
b) Pasta de ficat, de carne, de peste amestecata cu condimente, care se consuma proaspata sau conservata.
Pestisori - Felii lungi si subtiri de ceapa, varza, carne etc. Taiate pentru gatit.
Piure (fl’. puree) – Terci facut din legume zdrobite si pasate.
Pirosti - un fel de coltunasi care se coc in tava sau se prajesc in tigaie.
Pirjoala - Chiftea mare, ovala, plata, data prin pesmet si prajita in grasime.
Plachie - a) Mincare de pste cu multa ceapa prajita in ulei. b) Un fel de pilaf.
Pogaci – Turtite din aluat din faina de griu, preparate de obicei cu jumari de porc.
Potroace – Maruntaie de pasare cu care se prepara ciorba (de potroace) acrita cu bors sau zeama de varza acra.
Prapur - Membrana care inveleste organele interne din abdomen (peritoneu).
Racituri - Preparate din carne, oase si cartilaje, fierte indelung, care dupa racire se coaguleaza. Li se da gust cu usturoi.
Rizoto - Fel de mincare italian preparat din orez, unt si sos de rosii.
Rantas - Sos de faina prajita in grasime.
Rondele - Forma de taiere a radacinoaselor, a ardeilor, rosiilor, cartofi lor etc. in felioare rotunde.
Rulada (fr. roulade) – Preparat culinar caruia i se dia forma de rulou.
Salata - a) Planta comestibila. b) Preparat culinar din anumite legume crude sau fierte, cu adaos de otet, zeama de lamiie si ulei care se serveste ca aperitiv sau garnitura. c) Salata de fructe, desert de fructe crude.
Saleu (fl’. salce) – Aperitiv crocant de forma unui betisor, facut din aluat sarat, cu gust picant
Saramura - Zeama sarata, uneori condimentata cu otet, cu usturoi, cu care se servsc unele mincari.
Scordolea – Preparat culinar din nuci pisate si miez de paine frecate cu usturoi, suc de lamiie sau otet si ulei.
Scrob (bulgaresc skrob) – Jumari de oua.
Solzisori – Mai ales la ceapa, forma de taiere in bucati imitind solzii de peste.
A sota (fl’. sauter). a) A prepara un sote. b) A rumeni usor legume sau carne in grasime.
Sote sau soteu (fl’. saute) – Mincare din legume fierte pe care se toarna unt.
Stufat - Mincare din carne (de miel), ceapa si usturoi verde.
Sufleu (fl’. souffle) – Preparat culinar copt la cuptor, din legume, carne, peste, brinzeturi etc. amestecate cu sos alb si cu oua.
Supa – Zeama de legume sau de carne fiarta cu legume, uneori cu adaos de fainoase.
Snitel (germ Schnitzel). Felii subtiri de carne, batute cu ciocanul de lemn, trecute prin faina, ou si pesmet, si prajite in grasime incinsa.
Tahifagie - A minca repede.
Tarta (fl’. tarte). Produs de patiserie plat, copt in forme speciale, cu diferite umpluturi.
Tarteleta (fl’. tartelette). Tarta mica.
Tartina (fl’. tartine). Felie de paine unsa cu unt pe care se pune brinza, sunca etc.
Tocana – Mincare cu sos, cu bucati de carne prajita cu ceapa, sau din legume prajite cu ceapa.
Tosanta - Amestecul de grasime, de apa, de suc de carne, de resturi de carne rumenita ce ramin in tigaia in care s-a prajit carnea; se poate minca pe paine sau cu mamaliguta, se poate adauga la mujdei, cartofi zdrobiti etc.
Trufa (fl’. truffe) – Ciuperca comestibila, in forma de cartof, de culoare violet-negricioasa, care creste in pamint.
Turnedo (fl’. tournedos) – Carne din muschi de vita preparatii in sos picant.
Tuslama – Mincare preparata din burta si picioare de vaca.
Umplutura - Preparat culinar care se introduce intr-un invelis comestibil, alcatuind impreuna cu acesta o mincare sau o prajitura.
Vinegreta (fr. vinaigrette) – Sos pentru salata, preparat cu otet, ulei, sare etc.
Volovan (fr. vol-au-vent) – Aperitiv de foietaj umplut cu carne, peste, ciuperci etc;.
Vrabioara – Bucata de carne de vita din regiunea lombara care se preparta fripta.
Zarzavat – Plante comestibile cultivate in gradina, de la care se consuma frunzele sau radacinile.

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu

 
Copyright (c) 2010 Retete culinare - Retetele apartin autorilor de drept. Sursa retete: Practic in bucatarie, Bucataria de azi
Sponsored by : Bloggermint